 |
Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. |
Între 23 octombrie - 4 noiembrie 1861 a fost înfiinţată la Sibiu Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu rol însemnat în emanciparea culturală şi politică a românilor din Transilvania.
Primul preşedinte al Astrei a fost Andrei Şaguna, vicepreşedinte Timotei Cipariu şi secretar George Bariţ.
În 7 februarie 1895, Comitetul de conducere al Astrei decide elaborarea şi publicarea Enciclopediei Române, sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea, apărută în trei volume între 1898 şi 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcţie, culturală şi politică, în istoria poporului român.
În cadrul Astrei s-a concentrat la sfârşitul secolului al XIX-lea elita intelectuală a românilor transilvăneni: George Bariţ, Timotei Cipariu, Andrei Şaguna, Ion Pop-Reteganul, Ioan Puşcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiş, Onisifor Ghibu, Octavian Goga. Secretarii Asociaţiunii, care şi-au desfăşurat activitatea la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea au fost Corneliu Diaconovici, Octavian Tǎslǎuanu şi Andrei Bârseanu. În 1906, secretar administrativ al ASTREI este Oct. C Tăslăuanu. Oct. C Tǎslǎuanu alǎturi de poetul Octavian Goga au sub supraveghere revista de culturǎ,civilizaţie, literaturǎ, artǎ şi atitudine numitǎ Luceafǎrul. Apǎrutǎ mai intâi la Budapesta, în 1902, îşi mută sediul la Sibiu în 1906, pe strada Schewis nr. 2, an ce coincide cu alegerea în funcţia de secretar al ASTREI. Primul număr apărut la Sibiu a fost nr 17-18 din 15 octombrie. Luceafărul devine “oglinda vie a a spiritului de creaţie ardelean”.
Actualmente ASTRA are răspândite, atât în ţară, cât şi în afara graniţelor peste 70 de despărţăminte (filiale), între care cele mai active sunt: Despărţământul "Mihail Kogălniceanu" Iaşi, "Timotei Cipariu" Blaj, Orăştie, Nasăud, "Ioan Sârbu" Criuleni, "Valul lui Traian" Tighina etc.
|
|
Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în iunie 2007 |
Asociaţia transilvană pentru literatură şi cultura poporului român - ASTRA, cum i s-a spus în mod curent, a fost înfiinţată la 21 octombrie 1861 la Sibiu, de către „inteligenţiile româneşti ardelene”, cum erau numiţi intelectualii vremii.
Statuetele Asociaţiei precizau următorul scop al acestui for cultural: „Înaintarea literaturii române şi cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare şi editare de opuri, prin premii şi stipendii pentru diferitele specialităţi de ltiinţă şi arte şi alte asemenea. Asociaţia va avea un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, şi arhivar, un casier, un controlor - toţi aleşi pe trei ani.”
După elaborarea înfiinţării Asociaţiei, cei 212 membri înscrişi s-au întâlnit în şedinţa inaugurală, la Sibiu, în ziua de 23 octombrie 1861, alegându-i să conducă Asociaţia pe mitropolitul Andrei Şaguna - preşedinte, Timotei Cipariu - vicepreşedinte şi George Bariţ - secretar. Adevăratele ţeluri urmărite de Asociaţie erau conturate din prima zi: dorinţa fierbinte să fim o singură naţiune!
Până la Unire, în fruntea ASTREI au fost ca preşedinţi personalităţi politice şi culturale proeminente: Andrei Şaguna, Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Bariţiu, Ioan Micu-Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Şuluţiu, Andrei Bârseanu, iniţiatori de mari înfăptuiri, ideologi şi animatori înflăcăraţi.
După ani de muncă laborioasă a ASTREI (conferinţe, editări de cărţi, înfiinţări de şcoli), Cipariu declara în 1867 următoarele: „Simţul naţional s-a deşteptat în toată românimea. Naţiunea română a venit la cunoştinţa poziţiei care i se cuvinte între naţiunile Europei; ea va face toţi paşii cuveniţi pentru a ocupa această poziţiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba.”
Publicaţiile ASTREI:
- Transilvania - editată la Braşov (1 ianuarie 1868 - 15 decembrie 1878) şi la Sibiu (1 ianuarie 1881 - 1946), cu unele întreruperi (în prezent apare la Sibiu);
- Analele Societăţii Academice Române - publicaţie de prestigiu în istoria ştiinţei şi a culturii româneşti. Apare la Bucureşti în 1868, în volume anuale care cuprindeau rapoartele sesiunilor, comunicările şi conferinţele ţinute de Academie, alegerile colectivelor de conducere, premierile anuale;
- Tribuna - apare la Sibiu, de la 14 aprilie 1884 şi până la 16 aprilie 1903, şi a fost condusă, în primii ani, de Ioan Slavici. Ziarul a însemnat, după opinia lui I. Breazu: „triumful Convorbirilor literare în Transilvania”, datorită activităţii lui I. Slavici şi a lui G. Coşbuc.