Jakas reklama 

 

Dezambiguizare
Acest articol se referă la oraşul Sibiu, judeţul Sibiu, România. Pentru alte sensuri vedeţi Sibiu (dezambiguizare).
Sibiu
Stema oraşului Sibiu Sibiu în România
stemă amplasare
Amplasare 45°47′45″N, 24°09′08″E
Ţară România România
Judeţ Sibiu
Atestare documentară 1191
Populaţie (2002) 175.000
Suprafaţă 121 km²
Densitatea populaţiei 1.417 loc./km²
Altitudinea medie 415 m n.m.
Localităţi
componente		 Păltiniş
Primar Klaus Johannis, FDGR[1]
Sit web ro Pagina oficială a municipiului Sibiu
Poziţia oraşului Sibiu în cadrul regiunii
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Sibiu]]
Harta administrativă a oraşului

Sibiu (în germană Hermannstadt, în maghiară Nagyszeben, în latină Cibinium) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu, România. Este un important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei. Deţine titlul de oraş martir. Are o populatie de aproximativ 175.000 locuitori. Staţiunea de iarnă Păltiniş se află la 37 km distanţă de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanţă de oraş.

Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania, fiind centrul coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxembourg.

Cuprins

modifică Geografie

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în depresiunea Cibinului, străbătută de râul cu acelaşi nume.

modifică Localizare

Oraşul se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. 20 km), a Munţilor Cindrel (cca. 12 km) şi a Munţilor Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. În nord şi est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.

Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena). Altitudinea faţă de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus.

modifică Climă

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate munţilor din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.

modifică Precipitaţii

Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile. Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc, la munte, până în luna mai.

modifică Curenţi de aer

Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda şi Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger.

Vânturile dominante, cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vânt fohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole.

modifică Caracteristici geografice specifice

Piaţa Mică - vedere de pe Podul Minciunilor

Ca o consecinţă a corelaţiilor dintre componentele climatice şi caracteristicile geomorfologice ale spaţiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci şi calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porţiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Staţia Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică şi frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvenţa cea mai mare revenind celor de natura termică (cca. 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice menţionate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă şi nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munţi chiar lapoviţă şi ninsoare. Uneori mai bate vara şi Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mişcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful şi structura solului sibian creează condiţii prielnice pentru o floră şi o faună bogată. Prin poziţia sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar şi gorun care urcă de la porţile oraşului şi până pe dealurile şi versanţii munţilor din apropiere.

modifică Istorie

Pentru detalii, vezi articolul  Istoria Sibiuluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Sibiu - sec XIX

În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraş (Cibin) şi denumirea românească a oraşului.

În zona actualului cartier Guşteriţa a existat o aşezare romană numită Cedonia.

Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului al XII-lea de colonişti saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există şi menţiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi parţial distrus de hoardele mongole.

Biserica Reformată din Sibiu, cu vârful Negoiu în spate. (Fotografie luată de la mare distanţă, ceea ce face ca munţii să pară mai aproape de oraş.)
Primăria, Biserica evanghelică (doar vârful turnului), Biserica catolică
Timbru poştal românesc din 1967

În secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comerţ şi timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meşteşugarii din oraş erau organizaţi în bresle, fiind cunoscute in 1376 un număr de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraş".

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a oraşului, cea mai importantă construcţie din această perioadă fiind Palatul Brukenthal.

În 1872 se construieşte prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este electrificat. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociaţiei ASTRA şi un oraş important al comunităţii româneşti.

Ca urmare a celui de-al doilea război mondial şi a perioadei comuniste populaţia săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia şi mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

modifică Evenimente importante în istoria Sibiului

modifică Stema

Stema Sibiului

În scut, pe fond roşu, un trichet de aur, răsturnat, având colţurile terminate în formă de inimă de acelaşi metal şi străpuns de două spade încrucişate cu vârful în jos, cu mânerul şi garda de aur şi cu lamele de argint. Cele două săbii susţin o coroană de aur şi simbolizează lupta pentru apărare a oraşului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu şapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al oraşului. A fost utilizat şi pentru a desemna Transilvania, într-un sigiliu din 1550.

modifică Demografie

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a oraşului şi extinderea acestuia, a crescut şi populaţia sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:

modifică Populaţia istorică

Muzeul Brukenthal şi Primăria din Piaţa Mare
Recensământul[3] Structura etnică
Anul Populaţia
Sibiului		 Români Maghiari Germani
1850 12.765 2.089 (16%) 977 (8%) 8.790 (69%)
1880 19.446 2.810 (14%) 2.065 (11%) 14.327 (74%)
1890 21.465 4.581 (21%) 3.199 (15%) 13.148 (61%)
1900 29.577 7.106 (24%) 5.747 (19%) 16.141 (55%)
1910 33.489 8.824 (26%) 7.252 (22%) 16.832 (50%)
1920 32.748 8.553 (26%) 4.291 (13%) 18.218 (56%)
1930 49.345 19.006 (39%) 6.782 (14%) 22.045 (45%)
1941 63.765 33.829 (53%) 4.262 (7%) 23.574 (37%)
1948 60.602 37.371 (62%) 5.060 (8%) 16.359 (27%)
1956 90.475 60.526 (67%) 4.772 (5%) 24.636 (27%)
1966 109.515 78.548 (72%) 5.124 (5%) 25.387 (23%)
1977 151.005 119.507 (79%) 5.111 (3,4%) 25.403 (17%)
1992 169.610 158.863 (94%) 4.163 (2,6%) 5.605 (3,5%)

Ca limbă maternă, în Sibiu domina limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8824) şi maghiară (7252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puţin de 1% din populaţia urbană. Se cuvine menţionată limba idiş vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

Proporţia relativ mare a maghiarilor din Sibiu este rezultatul maghiarizării de după Ausgleich-ul din 1867. La recensământul austriac din 1850, maghiarii constituiau doar 8% din populaţie.

modifică Astăzi

În anul 2002, Sibiul avea o populaţie de cca. 160.000 locuitori. Dintre aceştia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% au absolvit o instituţie de învăţământ superior.

Din punct de vedere etnic, structura populaţiei este după cum urmează:

modifică Structura confesională

Sub aspect confesional populaţia Sibiului este alcătuită din:

Restul confesiunilor reprezintă fiecare sub 1% din populaţia oraşului.

modifică Cartiere

Cartierele oraşului

În Sibiu există următoarele cartiere:

De asemenea, există două zone industriale:

Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul oraşului, la ieşirea spre Răşinari aparţine tot de Municipiul Sibiu.

modifică Administraţie şi politică

Primarul Sibiului este Klaus Johannis, preşedintele Formului Democratic al Germanilor din România. A fost ales primar în anul 2000, reales în 2004 cu 88,7% din voturi, iar apoi în anul 2008 cu 83,2%.

S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor oraşului şi demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. A adaptat sistemul de semaforizare al orasului Sibiu la noua tehnologie LED. Totodata a dezvoltat securitatea populatiei prin promovarea si dezvoltarea serviciilor Politiei Comunitare.

Componenţa Consiliului Local ales în 2008 este următoarea:

    Partid Locuri Componenţa Consiliului
  Forumul Democrat al Germanilor din România 14                            
  Partidul Democrat-Liberal 4                            
  Partidul Social Democrat 3                            
  Partidul Naţional Liberal 2                            

modifică Relaţii externe

Consulate

modifică Oraşe înfrăţite

modifică Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere oraşe din România şi primeşte una din cele mai mari rate de investiţii străine.

Industriile clasice ale oraşului sunt industria constructoare de maşini (Bilstein Compa), industria confecţiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) şi industria de rechizite şcolare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice şi electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenţi(SNR Rulmenţi), de air bag-uri (Takata Petri) şi de curele de transmisie (investiţie a companiei germane Siemens).

În Sibiu îşi au sediul central Banca Comercială Carpatica şi societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu îşi are sediul Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri, instituţie emblematică pentru mediul economic şi de afaceri românesc. Toate companiile bancare şi de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraş.

Centrul modern al Sibiului in dezvoltare.

modifică Angajaţi pe sector industrial

modifică Transport

modifică Transporturi externe

Aeroportul international din Sibiu.

Avioane Sibiu are un aeroport internaţional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria, Spania şi Italia, cele mai multe cu escală la Timişoara. Aeroportul este în plin proces de modernizare pentru a permite primirea aeronavelor mai mari. Curse directe există către:

TrenuriMunicipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există patru gări în raza sa: Gara Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj, Turnişor, precum şi un important depou pentru locomotive diesel.

Dn1-iesirea din Sibiu spre Bucuresti.

Iată căile feroviare care trec prin municipiu:

Legături zilnice cu trenuri Inter-city (Săgeata Albastră) se fac către:

Mersul trenurilor poate fi consultat aici.

Tramvai circulând pe ruta Sibiu-Răşinari

Automobile Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul naţional DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

  1. E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Miercurea Sibiului – Sibiu – Braşov
  2. E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj-Napoca – Turda – Sebeş – Miercurea Sibiului – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa
  1. DN 1 Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj-Napoca – Oradea – Borş –> Ungaria
  2. DN 7 Bucureşti – Găeşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac –> Ungaria
  3. DN 14 Sighişoara – Dumbrăveni – Mediaş – Copşa Mică – Sibiu

Centura rutieră a oraşului se află în construcţie, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece prin Sibiu, este în faza de începere a lucrărilor. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Tălmaciu - Şelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Şura Mică - Apoldu de Jos.

Autobuz Municipiul Sibiu are două autogări cu autocare şi microbuze care fac legătura cu aproape toată ţara şi cu spaţiul Uniunii Europene.

Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinaţii. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deţine şi una din autogările oraşului (Autogara Turnişor).

modifică Transporturi interne

Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcţia unor noi cartiere de case şi blocuri creşte mărimea suprafeţei oraşului în fiecare an. Reţeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecţiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea şi salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiţii, în special asfaltări şi construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o reţea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

Autobuz Există 27 de linii de autobuz şi troleibuz în Sibiu. Tursib [1] este compania de trasport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului. De asemenea există o linie de tramvai până la Răşinari.

Preţul unui bilet este de 1,50 RON.

Taxi În Sibiu există şi puternice companii de taximetrie:

Preţul este de 1,9 RON/km, iar pornirea de 1,8 RON.

Automobile Din Sibiu se pot închiria maşini prin intermediul firmelor specializate.

modifică Turism

Centrul Sibiului

În anul 2007, Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii, împreună cu Luxembourg. Fiind cel mai important eveniment cultural în istoria oraşului a fost vizitat de un număr mare de turişti români şi străini.

Sibiul şi împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locaţii istorice din ţară. Multe din zidurile şi sistemele de fortificaţii sunt menţinute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a deveni Patrimoniu UNESCO. În Sibiu se găsesc multe muzee importante care cuprind colecţii de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei şi ştiinţe naturale.

Oraşul se află aproape de Munţii Făgăraşului – o destinaţie importantă pentru drumeţii – şi de staţiunea Păltiniş – o destinaţie pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniştii saşi.

modifică Hoteluri

Sunt peste 35 de hoteluri şi pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada şi Împăratul Romanilor, aflate în centrul oraşului. Lanţul Continental deţine 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum.

Golden Tulip Ana Hotel
Ramada si Continental Forum
Ramada Hotel
Hoteluri din Sibiu:

modifică Hosteluri

modifică Obiective turistice

Catedrala Ortodoxă din Sibiu. (Fotografie luată de la mare distanţă, ceea ce face ca munţii să pară mai aproape de oraş.)

Muzeu Muzee

Sibiul are un număr mare de muzee, organizate în jurul a două complexe - Muzeul Naţional Brukenthal şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA:

De asemenea, pe lângă depoul de locomotive din Sibiu se găseşte Muzeul de locomotive cu aburi.

Biserici, temple Lăcaşuri de cult

Biserica Evanghelică Parohială (Luterană)

În centrul oraşului se găsesc o serie de lăcaşuri istorice de cult:

În cele două sate de la porţile vechiului oraş, azi cartierele Turnişor şi Gusteriţa, se află două biserici fortificate:

Cetate Alte clădiri şi locuri

modifică În împrejurimi

modifică Cultură

Sibiu Capitală Culturală 2007
Filarmonica de Stat din Sibiu
Sala Thalia

În Sibiu îşi au sediul Teatrul Naţional Radu Stanca, Filarmonica de Stat Sibiu şi Teatrul pentru copii şi tineret Gong'.

În fiecare primăvară la Sibiu are loc Festivalul Internaţional de Teatru [8], cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc şi Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvenţională "La Strada" şi Festivalul Internaţional de Jazz Sibiu. Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judeţean, Centrul Cultural Studenţesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie şi dialog est-vest), Asociaţia Scriitorilor, Asociaţia Artiştilor.

Statutul de Capitala Culturală Europeană - Site-ul oficial, oferit oraşului mai degrabă ca şansă decât ca răsplată, a reuşit să stârnească uşoare controverse la nivel naţional, din partea unor aripi ale presei care au interpretat statutul ca pe o prezumptivă răsplată [9].

modifică Educaţie

Colegiul National Samuel von Brukenthal

În Sibiu se găsesc o serie de universităţi, instituţii de nivel superior, având un număr de 28.000 studenţi, cele mai importante fiind:

Universitatea „Lucian Blaga”

La nivel mediu, colegii, licee şi grupuri şcolare, cele mai prestigioase instituţii din oraş sunt:

Colegiul "Gheorghe Lazăr", urmaşul de azi al colegiului iezuiţilor

modifică Viaţa religioasă

Viaţa religioasă cunoaşte o mare diversitate în municipiul Sibiu. Aici îşi au sediul următoarele instituţii ecleziastice:

modifică Lăcaşuri de cult

În Sibiu se găsesc o serie de lăcaşuri de cult reprezentative, majoritatea fiind şi obiective turistice:

modifică Mass-media

Ziare Ziare

Parte esenţială a democraţiei, presa este reprezentată în toate componentele sale. Cel mai important cotidian local şi unul din cele mai venerabile la nivel naţional este Tribuna Sibiului, cotidian înfiinţat şi condus de Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată apariţie (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene şi săptămânale. Printre ele se pot menţiona Sibiu Standard[4], Monitorul de Sibiu, Sibianul, Ziarul de Sibiu, dar şi Hermannstädter Zeitung şi Allgemeine Deutsche Zeitung în limba germană sau săptămânalul Szebeni Ujsag în limba maghiară. Publicaţii de cultură sunt Euphorion şi Revista Transilvania a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viaţa economică a judeţului este reflectată în prima revistă dedicată oamenilor de afaceri, Sibiu Business. Primăria Sibiu îşi face cunoscute ştirile, dar şi hotărârile Consiliului local prin ziarul cu acelasi nume... Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisăptămânalul De toate pentru toţi şi Oferta de la A la Z.

Televiziuni Televiziuni

Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt TV 9 şi TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale Pro TV, Antena 1, Alpha TV, Realitatea TV. Acestea difuzează atât programe de ştiri şi divertisment local, cât şi preluări ale posturilor centrale.

Posturi de radio Posturi de radio

Diversitatea şi numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât şi faptul că Sibiul trăieşte prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale.

În benzile de frecventă recepţionate în Sibiu se regăsesc:

modifică Sănătate

Clinica privata Polisano

Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al judeţului şi un important centru regional, aici găsindu-se Spitalul Clinic Judeţean, Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul Militar de Urgenţă, Spitalul CFR, precum şi o serie de alte spitale şi clinici importante de stat sau private.

modifică Sport

Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale Campionatului de baschet al României. Fotbalul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor şi a interesului.

Echipele locale de fotbal sunt:

Orientarea sportivă are vechi tradiţii în Sibiu. Sibianul care a promovat în România acest sport, Heintz Dezideriu [15], a adus oraşului faima de a deţine, chiar şi în prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38000 de participanţi, in anul 1980.necesită citare

modifică Personalităţi

modifică Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008. Biroul Electoral Central. Accesat la data de 20 iunie 2008.
  2. ^ Fragmente din acest orologiu sunt păstrate la Muzeul Brukenthal. (Bălan, Şt., Mihăilescu, N. Şt. - Istoria ştiinţei şi tehnicii în România, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1985).
  3. ^ Varga E. Árpád: Statistici etnice şi confesionale pentru Transilvania
  4. ^ SibiuStandard.ro

modifică Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Sibiu


v • d • m
Municipii şi oraşe ale judeţului Sibiu
Municipii Mediaş • Sibiu Stema judeţului Sibiu
Oraşe Agnita • Avrig • Cisnădie • Copşa Mică • Dumbrăveni • Miercurea Sibiului • Ocna Sibiului • Sălişte • Tălmaciu
v • d • m
Localităţi care au aparţinut până în 1876 de „